Criza fortei de munca in 2030 - cum incepem sa o rezolvam!

Expertul german in resurse umane, Rainer Strack, vine cu o previziune conform careia in 2030 intreaga lume se va confrunta cu o criza a fortei de munca. Desi acum, in contextul in care majoritatea economiilor lumii sunt lovite de somaj, acest scenariu pare imposibil, Rainer Strack vine nu doar cu argumente, dar si cu solutii.

Rainer Strack, prezent in luna octombrie 2014 la o conferinta TED la Berlin, a subliniat ca, pana in 2030, forta de munca va scadea dramatic din cauza natalitatii mici din ultimele decenii si din cauza iesirii la pensie a generatiei Baby Boomers (copiii nascuti dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, in perioada 1946-1964). Astfel, numarul populatiei apte de munca va scadea intr-atat de mult incat lumea se va confrunta cu o criza a fortei de munca. Astfel, contrar a ceea ce se intampla azi, vor fi mai multe oferte de munca decat oameni disponibili.

Ca sa explice cum a ajuns la această concluzie, expertul in resurse umane da drept exemplu anul nasterii sale, 1964, despre care spune ca a fost anul cu cele mai multe nasteri din istoria Germanei. S-au nascut 1,3 milioane de copii. Ca sa ne facem o idee despre cursul pe care natalitatea l-a luat in ultimele decenii, tot in Germania, dar în anul 2013, s-au nascut doar 600.000 de copii. 

Luand ca reper Germania si tinand cont de piramida grupelor de varsta, Rainer Strack arata ca, pana in 2030, numarul populatiei apte de munca, cu varsta cuprinsa intre 15 si 65 de ani, va scadea dramatic. 

„Ce stim din aceasta imagine este ca forta de munca, adica oamenii care muncesc, va scadea in Germania. Si va scadea semnificativ. Acum, ce se va intampla cu cererea de munca? Aici devine interesant. Pentru ca nu vrem sa prezicem viitorul, am facut altceva: ne-am uitat la PIB-ul si la rata de crestere a productivitatii Germaniei din ultimii 20 de ani si am luat in calcul urmatorul scenariu: dacă Germania vrea sa aiba in continuare aceeasi valoare a PIB-ului si aceeasi rata de crestere a productivitatii, putem calcula direct de cati oameni are nevoie ca sa-si mentina trendul ascendent. Asadar, Germania va fi afectata de un deficit serios al fortei de munca. Statistica arata ca, in 2030, forta de munca din Germania va numara aproximativ 37 de milioane de oameni, dar va avea nevoie de 45 de milioane de oameni. Deci, un deficit de 8 milioane de oameni in ceea ce priveste forta de munca. Si am luat in calcul mai multe scenarii, dar asta nu schimba cu nimic realitatea”.

Astfel, daca Germania vrea sa-si pastreze acelasi ritm de crestere al PIB-ului si sa aiba aceeasi crestere a productivitatii ca pana acum, Germania trebuie sa creasca rata migratiei, sa aduca mai multe femei in campul muncii si sa creasca varsta de pensionare. Asta in contextul in care, in anul 2014, Germania a scazut varsta de pensionare de la 67 la 63 de ani. Mai mult, ca sa contracareze efectele crizei, e recomandat ca Germania sa ia aceste masuri in acelasi timp. 

„Daca Germania esueaza, Germania va stagna. Nu vom mai creste. De ce? Pentru ca atunci cand nu exista oameni care sa munceasca, cine sa produca cresterea economica? Si companiile vor cauta talente in alta parte. Dar unde?”, atrage atentia Strack.

Potrivit lui Rainer Strack, pana in 2020, surplusul fortei de munca se va pastra in tari precum Italia, Franta si Statele Unite. Dar, pana in 2030, si acestea vor fi lovite de criza resurselor umane. 
„Atunci, ne vom confrunta cu o criza globala a fortei de munca in majoritatea celor mai importante economii din lume. Inclusiv trei din cele patru tari ale grupului BRIC (Brazilia, Rusia, India si China). Din cauza politicii 'singurului copil', si China va fi afectata. La fel si Brazilia si Rusia”, crede expertul in resurse umane.

Pe de alta parte, Strack spune ca numarul oamenilor cu talente reale va scadea si va creste numarul oamenilor fara prea multe abilitati profesionale. Asadar, nu doar ca vom ramane fara forta de munca, dar forta de munca care va exista nu va intruni toate exigentele angajatorilor. Asta inseamna noi provocari pentru guvernele lumii si pentru companii in ceea ce priveste educatia, calificarea si perfecționarea angajatilor, subliniază Strack.

Potrivit lui Rainer Strack, tehnologia va inlocui multe locuri de munca obisnuite, si nu doar in productia industriala. Chiar si joburile de birou sunt in pericol si s-ar putea sa fie inlocuite de roboti, de inteligenta artificiala sau de automatizare. 
„Asadar, intrebarea cheie nu este daca tehnologia inlocuieste o parte dintre aceste locuri de munca, ci cand, cat de repede si cu ce costuri? Sau, cu alte cuvinte, ne va ajuta tehnologia sa rezolvam aceasta criza a fortei de munca? Da si nu”, crede expertul in resurse umane.

Rainer Strack da ca exemplu industria auto si ne aminteste ca robotii sunt responsabili de 40% din toate procesele ce stau la baza construirii unei masini. Si, daca in anul 1980 partile componente electronice ale unei masini reprezentau 10% din totalul costului de productie, astazi acest procent a ajuns la peste 30% si va continua sa creasca pana la peste 50% pana in 2030. De fapt, numarul total al oamenilor implicati in procesul de productie al unei masini s-a schimbat foarte putin in ultimele decenii, in ciuda robotilor si a automatizarii.

„Da, tehnologia va inlocui multe joburi. Dar, pe de alta parte, vor fi inventate si joburi noi, joburi care necesita skilluri noi. Iar asta inseamna ca tehnologia va face ca oamenii sa aiba din ce in ce mai multe aptitudini inutile, care nu se vor mai potrivi cu cerintele locurilor de munca”, completeaza Strack.

Oamenii cu adevarat talentati, pregatiti pentru provocarile care vor avea loc peste in 2030, vor fi la mare cautare.

Ca sa afle ce vor oamenii cu adevarat talentati, in 2014 a facut un studiu global pe un esantion de 200.000 de oameni, din 189 de tari, care isi cautau un loc de munca. „Migratia este, cu certitudine, o masura cheie ca sa trecem peste criza care ne asteapta. Mai mult de 60% dintre respondenti au spus ca vor sa munceasca in strainatate. Pentru mine, este un numar surprinzator de mare. Lumea este mobila, dar numai partial. Cele mai putin mobile tari sunt Rusia, Germania si Statele Unite. La polul opus, tarile cu cea mai mare priza la tinerii de azi si adultii din 2030 sunt Franta, Elvetia, Germania, Canada, Marea Britanie si Statele Unite, care reprezinta prima optiune la nivel global.

Care sunt preferintele profesionale ale acestor 200.000 de oameni? Ce vor ei de la un loc de munca?  Dintr-o lista cu 26 de nevoi pe care ar trebui sa le satisfaca un loc de munca, salariul se afla abia pe locul 8 in topul preferintelor respondentilor; pe locul 4 - angajatul sa aiba o relatie buna cu seful, pe locul 3 - echilibrul dintre viata personala si cea profesionala, pe locul 2 - o relatie buna cu colegii, iar pe locul 1 - ca angajatul sa fie apreciat pentru munca depusa. Pentru ca una dintre nevoile stringente ale oamenilor viitorului va fi aceea de a fi apreciati la locul de munca, criza fortei de munca va deveni, in timp, una personala", crede Rainer Strack. 

„Ne vom confrunta cu o criza globala a fortei de munca din cauza unui deficit al resurselor umane si a unei nepotriviri intre aptitudini si cerere.  O alta cauza tine de o provocare culturala de proportii. Si aceasta criza a fortei de munca se apropie cu pasi repezi. Acum, ne aflam doar la un punct de cotitura. Ce putem sa facem noi, ce pot face guvernele lumii, ce pot face companiile? Atat fiecare companie, cat si fiecare tara din lume are nevoie de o strategie a resurselor umane si trebuie s-o puna in practica imediat”, atrage atentia Strack.

Criza fortei de munca din 2030 poate fi combatuta si printr-un plan care sa includa atragerea oamenilor talentati, si anume reprezentanti ai generatiei Y, femei, dar si pensionari. Acesti oameni trebuie perfectionati pentru provocarile din 2030. Si, poate cel mai important plan, companiile si nu numai trebuie sa-si dezvolte o cultura a aprecierii si a relatiilor interumane.

„Cu toate astea, unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face este sa ne schimbam atitudinea. Angajatii sunt resurse, sunt bunuri, nu costuri, nu masinarii”, conchide Strack.